„Este o zi istorică pentru monahismul din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pentru că, iată, Dumnezeu a hotărât şi a venit momentul în care reînviem o veche vatră monahală a Ortodoxiei maramureşene. Se pare că mănăstirea de la Şomcuta Mare a fost ctitorie a familiei voievodale a Drăgoşeştilor, deci putem să mergem în secolul al XIV-lea, 1391, soră cu Mănăstirea Peri, soră cu Mănăstirea Bârsana. Cert este faptul că pe la 1600 şi ceva, deci în secolul al XVII-lea, această mănăstire a existat, apare într-o hartă topografică făcută pentru prima dată din ordinul împărătesei Maria Tereza, pe la 1676, prima hartă topografică, apare mănăstirea de la Şomcuta. Şi apoi avem alte dovezi în care se spune în istorie că aicea a fost găzduit, la această mănăstire, Toma Cantacuzino, care a fost văr cu Matei Cantacuzino şi cu Constantin Brâncoveanu, deci familie voievodală, familie nobiliară, şi a lăsat un disc pe care se săvârşeşte Sfânta Proscomidie.
Am înfiinţat multe mănăstiri. 40 de mănăstiri şi schituri. Sunt de-a dreptul fericit să punem acest început, care va veghea asupra Cetăţii Chioarului şi mai ales asupra oraşului Şomcuta Mare, de unde atât mănăstirea va binecuvânta Cetatea cu Crucea, cât şi credincioşii vor privi spre acest loc unde, momentan, facem o bisericuţă de lemn, dar vom face o mănăstire de zid, brâncovenească, cu biserică de zid, cu tot ce ţine de o mănăstire adevărată românească şi brâncovenească. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.
Descoperă mai mult: https://www.emaramures.ro/a-fost-pusa-piatra-de-temelie-a-schitului-cu-hramul-buna-vestire-din-somcuta-mare/